Casa Verde Baterii 2026: ce este, pe fapte verificate

Casa Verde Baterii este programul prin care statul plătește o parte din costul unei baterii de stocare, pentru gospodăriile care au deja panouri fotovoltaice montate și racordate. Are 400 de milioane de lei și este, în 2026, singura linie de finanțare verde deschisă gospodăriilor. Panourile noi nu se mai finanțează.

Actualizare, 9 septembrie 2026: consultarea publică s-a încheiat pe 1 septembrie, iar Ministerul Mediului a publicat forma consolidată a proiectului de ghid, rezultată din ea. Rămâne un proiect, nu un ordin, iar multe cifre s-au schimbat față de textul din 18 august. Cerințele pentru baterie, plafonul de finanțare și punctajul de selecție sunt în articolul despre ce baterie se califică. Ce citești mai jos descrie stadiul de dinaintea publicării proiectului și rămâne util pentru context, dar cifrele din forma consolidată au prioritate.

Atât e cadrul confirmat prin HG. Partea care te interesează cu adevărat, cât primești, cine e eligibil și când se depune, a rămas necunoscută până în seara zilei de 18 august 2026, când a apărut proiectul de ghid. Ce urmează descrie stadiul dinaintea acelui moment, ca să înțelegi de unde a pornit fiecare cifră; pentru regulile curente, mergi direct la actualizarea de mai sus sau la lista de verificat pe proiectul de ghid. Mai jos sunt ținute separate trei lucruri care se amestecă peste tot: ce scrie în acte, ce s-a declarat public fără să ajungă în vreun document, și ce a recunoscut instituția, în scris, că nu decisese la acel moment.

Cum se numește programul de fapt, și de ce contează

„Casa Verde Baterii” e porecla. Numele oficial, cel care va apărea în Monitorul Oficial și pe afm.ro, este Programul privind instalarea sistemelor de stocare a energiei electrice produse din surse regenerabile, în vederea acumulării necesarului pentru consum propriu și livrării surplusului energetic în rețeaua națională.

Nu e o curiozitate birocratică. Dacă îți pui o alertă pe „Casa Verde” sau întrebi din când în când pe grupurile de Facebook, poți afla de publicare cu zile întârziere, pentru că documentul nu va conține denumirea populară. Formularea de mai sus e cea din răspunsul oficial al AFM din 13 august 2026.

Ce este stabilit prin acte

Hotărârea de Guvern a fost adoptată pe 21 mai 2026 și publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 432 din 22 mai 2026. Prin ea, programul primește 400 de milioane de lei, alocați exclusiv componentei de stocare. Atât nu se mai discută.

Sumele sunt credite de angajament pentru 2026, nu credite bugetare. Tradus: statul poate semna contracte în acest an, dar plata efectivă vine din bugetul anului următor. E o distincție care contează dacă îți faci un plan de cheltuieli, nu doar un plan de dosar.

Panourile ies din program. Anexa la hotărâre arată, pentru linia de panouri fotovoltaice la persoane fizice, credite de angajament de 60.000 de lei, în scădere de la 2 miliarde în 2025, iar creditele bugetare de 501,9 milioane acoperă exclusiv plățile pe dosarele contractate anterior. Linia rămâne deschisă administrativ doar ca să plătească trecutul.

Restul bugetului AFM pentru 2026, ca să vezi unde s-au dus banii: 1,5 miliarde lei apă și canalizare, 700 de milioane iluminat public, 300 de milioane Rabla Auto pentru persoane fizice, 250 de milioane împădurire și reconversia terenurilor.

Separat de program, cadrul legal s-a mutat. Prin Legea 160/2026, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 603 din 23 iulie 2026 și aplicabilă din 26 iulie, stocarea a intrat în definiția legală a prosumatorului, iar compensarea surplusului se face lunar. Ce se schimbă concret e în articolul despre stocarea în definiția legală a prosumatorului.

Cui se adresează, din ce s-a declarat public

Aici intrăm în stratul al doilea, iar diferența față de primul e importantă: ce urmează sunt declarații, nu prevederi.

Pe 14 august 2026, la B1 TV, ministrul Mediului a spus că programul vizează persoane fizice, explicit nu persoane juridice, care au panouri montate, racordate și cu certificatele obținute. Trei condiții cumulative, toate anunțate verbal.

În aceeași apariție a răspuns și la întrebarea care circulă cel mai des: cei care și-au pus panourile din bani proprii, nu prin AFM, sunt vizați. Formularea a fost că nu se va face diferență între cele două categorii.

Ordinea în care s-au întâmplat lucrurile spune însă mai mult decât fiecare declarație luată separat. Pe 13 august, AFM a spus în scris că nu e stabilit dacă programul se adresează doar celor care au primit anterior finanțare prin Casa Verde. Pe 14 august, ministrul a spus că nu se va face diferență. Proiectul de ghid, apărut câteva zile mai târziu, a confirmat: la art. 15, condiția de eligibilitate nu menționează deloc sursa de finanțare a sistemului fotovoltaic existent. Cine a instalat panourile din buzunarul propriu e la fel de eligibil ca cel care a primit Casa Verde Fotovoltaice.

Dacă ai un PFA sau o firmă la aceeași adresă, forma consolidată publicată pe 9 septembrie schimbă răspunsul dat în august, tot la art. 15. Textul nu se mai uită la sediul social sau fiscal declarat la adresă, ci la ce faci cu curentul: nu ești eligibil dacă utilizezi energia electrică de la acel loc de consum pentru activități economice sau profesionale, cu aceeași excepție ca înainte, dacă faci dovada contorizării separate a consumului aferent acestor activități față de cel al locuinței, rămâi eligibil. Cine are firma la domiciliu, dar consumă casnic, este așadar eligibil.

Ce a confirmat AFM, în scris, că nu e decis

Stratul al treilea e cel mai util și, în mod curios, cel pe care nu îl publică aproape nimeni. Într-un răspuns oficial la o solicitare de presă, relatat de Economedia pe 13 august 2026, instituția a enumerat ce nu este stabilit:

• valoarea maximă pe care o poate primi un beneficiar
• procentul din investiție acoperit prin program
• cerințele tehnice ale bateriilor, inclusiv putere minimă, capacitate și compatibilitate cu sistemele existente
• numărul estimat de beneficiari și alocările regionale
• dacă programul se adresează doar beneficiarilor anteriori de Casa Verde

În același răspuns, AFM a spus că nu poate indica un calendar de lansare.

Testul era valabil până în seara zilei de 18 august: dacă un site publica atunci o listă detaliată de condiții de eligibilitate, cu procente și capacități minime exacte, inventa, pentru că instituția care scrie ghidul spusese în scris că nu sunt stabilite. De atunci, proiectul de ghid a răspuns la toate cele cinci puncte de mai sus: valoarea maximă (75% din valoarea proiectului, plafon 15.000 de lei), cerințele tehnice ale bateriei (minimum 10 kWh în forma consolidată, față de 12 în proiectul din august, tehnologie fără plumb, minimum 5.000 de cicluri și sistem de gestionare a bateriei obligatoriu), numărul estimat de beneficiari (aproximativ 27.000, fără împărțire regională) și eligibilitatea, neschimbată de modul în care ai finanțat panourile deja instalate. Rămâne neconfirmată doar data exactă a sesiunii.

Cât s-ar putea primi

Proiectul de ghid a răspuns la această întrebare: finanțarea este de maximum 75% din valoarea totală a proiectului, dar nu mai mult de 15.000 de lei, TVA inclusă, și niciodată peste cheltuiala eligibilă, plafonată prin standardul de cost. Forma consolidată publicată pe 9 septembrie a urcat acest standard de la 1.250 la 1.500 de lei pe kWh de capacitate instalată, iar ce depășește limita se suportă de beneficiar și intră în contribuția proprie. Practic, sub un proiect de 20.000 de lei primești 75% din cost, nu plafonul de 15.000, pentru că exact la 20.000 de lei cele două praguri coincid. Iar noile cifre au o coincidență utilă: 10 kWh, capacitatea minimă, înmulțit cu 1.500 de lei dă fix 15.000 de lei, deci bateria minimă epuizează exact plafonul.

Cifrele care au circulat înainte de 18 august, între 8.000 și 15.000 de lei pe dosar, erau estimări făcute de firme și de publicații, prin împărțirea bugetului la un număr presupus de beneficiari, nu cifre oficiale. Formula reală, cu toate cele trei limite, e detaliată în lista de verificat pe proiectul de ghid.

De ce statul mută banii de la panouri la stocare

Motivul e tehnic, înainte de a fi ecologic. Rețeaua de distribuție a ajuns la saturație pentru surplusul injectat în orele de vârf solar, când toată țara produce simultan și consumă puțin. Sute de mii de gospodării care trimit energie la aceeași oră creează o problemă de echilibrare pe care stocarea o rezolvă la sursă.

Pentru tine, socoteala arată altfel decât se povestește de obicei. Sub compensarea cantitativă, fiecare kWh livrat în rețea îți dă dreptul la un kWh la consum, deci rețeaua funcționează ca un depozit de cantitate. Numai că decontarea se face la prețul energiei active din contract, fără tarifele de transport și distribuție și fără marja de furnizare, în timp ce energia pe care o consumi le include pe toate. Diferența aceea e ce câștigi consumând din baterie în loc să iei de la rețea. Cât anume, depinde de contractul tău și de metodologia ANRE, care era încă în curs de actualizare la data acestui articol.

Al doilea câștig, mai ușor de măsurat, e autoconsumul. Fără baterie, o gospodărie folosește direct undeva la o treime din cât produce, pentru că vârful de producție și vârful de consum nu se suprapun. Cu o baterie dimensionată corect, proporția urcă mult, spre trei sferturi sau mai mult în cazurile uzuale, dar depinde de consumul tău de seară și de capacitate. Calculul pe scenarii e în articolul despre amortizarea bateriei sub legea prosumatorilor.

Cum se face selecția, dacă sunt mai mulți solicitanți decât locuri

Răspunsul decide dacă merită să stai cu ochii pe ceas în ziua deschiderii sau dacă îți construiești dosarul altfel, iar acum răspunsul e scris.

În 2024, mecanismul a fost ordinea depunerii, iar rezultatul e înregistrat în lista de sesiuni a platformei AFM: toate cele opt regiuni s-au epuizat între 65 și 128 de secunde de la deschidere, cu București-Ilfov închis primul, la 1 minut și 5 secunde.

Pentru sesiunea care urmează, proiectul de ghid renunță la ordinea depunerii și introduce un punctaj de maximum 100 de puncte, calculat automat de aplicație din două declarații ale solicitantului. Forma consolidată publicată pe 9 septembrie a rescris formulele: contribuția proprie aduce 30 înmulțit cu raportul dintre contribuția proprie și finanțarea acordată de AFM, plafonat la 50 de puncte, iar capacitatea aduce numărul de kWh înmulțit cu 2,5, plafonat tot la 50 de puncte, maximul fiind atins la 20 kWh. Criteriul puterii instalate a panourilor, care valora 20 de puncte în proiectul din august, a dispărut și din punctaj, și din departajare, iar puterea nu se mai declară. Departajarea se face acum după valoarea contribuției proprii, apoi după capacitatea de stocare și abia la final după data și ora înscrierii. Două consecințe practice: nimeni nu poate coborî sub 35 de puncte, pentru că minimul de contribuție permis aduce 10 puncte, iar capacitatea minimă de 10 kWh aduce 25, în timp ce punctajul maxim înseamnă concret o baterie de 20 kWh într-un proiect de aproximativ 40.000 de lei, cu 15.000 finanțare și 25.000 contribuție proprie. Intenția anunțată pe 10 august de ministrul Mediului, ca prioritate să aibă cei care cofinanțează mai mult, s-a confirmat deci în text. Fiecare etapă care mai trebuie parcursă, cu ce se verifică la fiecare, e în calendarul programului.

Riscul pe care îl semnalează prosumatorii organizați

Merită știut, pentru că te atinge direct la preț. Pe 8 august 2026, Asociația Prosumatorilor și Comunităților de Energie din România a cerut oficial o consultare tehnică înainte de finalizarea ghidului, nu doar consultarea publică pe un text deja scris.

Argumentul pleacă de la precedentul programului de stocare finanțat prin PNRR, unde, spun ei, sisteme evaluate la 1.000 până la 2.000 de euro au fost decontate din bani publici cu până la 5.000 de euro. Dan Pîrșan, președintele asociației, a formulat problema așa: consultarea publică poate perfecționa un proiect bine construit, dar nu poate repara un proiect greșit din temelii.

Dacă mecanismele de control al prețului lipsesc, subvenția ajunge în marja instalatorului, iar tu plătești aceeași diferență ca fără program. Contextul complet al pozițiilor asociației e în articolul despre obiecțiile APCE.

Ce poți face acum, cu proiectul de ghid în mână

Ordinea contează, pentru că unele lucruri se rezolvă în zile și altele în săptămâni.

Începe cu ce ia mult timp. Proiectul de ghid nu cere extras de carte funciară și nu cere intabulare pentru acest program, spre deosebire de ediția 2024, deci nu mai e nevoie să te ocupi de ele aici. În schimb, verifică certificatul de racordare și contractul de prosumator, ambele valabile și reflectând configurația reală a sistemului: dacă unul trebuie reemis, procesul poate dura câteva săptămâni, iar în 2024, între emiterea ordinului, pe 20 septembrie, și prima sesiune, pe 27 septembrie, au trecut doar șapte zile. Verifică și dacă ai restanțe la ANAF sau la primărie, atât la domiciliu, cât și la adresa de implementare dacă diferă: absența lor e criteriu de eligibilitate explicit. Lista completă e în condițiile de eligibilitate.

Urmează partea tehnică. Dacă ai invertor on-grid, află dacă suportă cuplarea unei baterii și pe ce parte, curent continuu sau alternativ, înainte să ceri vreo ofertă. Răspunsul schimbă complet lista de echipamente care ți se potrivesc și e detaliat în ghidul despre invertorul hibrid și retrofit.

Lasă la final actele cu ceas. Certificatele fiscale au valabilitate limitată, mai ales cel de la primărie, doar 30 de zile, deci se comandă numărând înapoi de la ziua depunerii, nu de azi. Comandate prea devreme, expiră exact când ai nevoie de ele.

Cum verifici singur, fără să depinzi de noi

Proiectul de ghid a apărut pe site-ul Ministerului Mediului, la secțiunea de transparență decizională, nu pe afm.ro. De acolo au pornit, pe 18 august, cele 10 zile lucrătoare de consultare publică garantate prin Legea 52/2003, cu termen pe 1 septembrie. Pe 9 septembrie, în același loc, a apărut forma consolidată rezultată din consultare, tot ca proiect. Anunțul inițial se actualizează cu fiecare versiune nouă, deci verifică pagina, nu doar data primei publicări.

Forma finală apare în Monitorul Oficial, ca ordin. Caută după denumirea oficială, nu după „Casa Verde”. Sesiunea se anunță apoi pe afm.ro și se depune prin platforma de înscriere.

Stadiul la zi îl ținem actualizat în calendarul programului, pe care îl corectăm când apare un document, nu când apare o declarație. Dacă vrei să vedem împreună dacă te încadrezi, cu situația ta concretă, scrie-ne.