Reducerea de la firmă nu e finanțarea AFM

„Reducere Casa Verde”, „preț special pentru program”, „îți scădem noi 15.000 de lei”. Toate sună a ajutor. În mecanica acestui program, o reducere comercială acordată după înscriere poate să te coste finanțarea întreagă, nu să te ajute. Motivul e aritmetic, nu moral: reducerea scade exact cifra din care îți vine jumătate din punctaj.

Pe scurt

Finanțarea AFM e plafonată: maximum 75% din valoarea totală a proiectului, dar nu mai mult de 15.000 de lei (art. 5 alin. (2)). Restul e contribuția ta proprie. Punctajul la înscriere se calculează din contribuția proprie și din capacitatea declarate, iar la decontare AFM verifică dacă documentele confirmă cifrele. Dacă iese mai mică și duce la un punctaj inferior celui acordat, AFM nu decontează cheltuielile proiectului (art. 26 alin. (10)). Nu proporțional. Deloc.

Ce spune exact ghidul

Articolele sunt citate din forma consolidată publicată pe 9 septembrie 2026. Potrivit Ministerului Mediului, forma publicată în Monitorul Oficial pe 14 septembrie păstrează modificările din forma consolidată.

Regula de publicitate, la art. 31 alin. (2):

„Orice reducere de preț, sub orice denumire, promovată de către instalatorul validat, trebuie prezentată publicului astfel încât să nu genereze confuzii între aceasta și suma acordată cu titlu de finanțare prin program.”

Formularea „sub orice denumire” e deliberat largă: discount, ofertă, voucher, bonus, preț special. Alineatul (3) extinde regula la numele campaniei, ca instalatorul să nu își boteze propria ofertă în așa fel încât să pară programul AFM. Iar alin. (1) obligă orice reclamă, în orice formă și în orice mediu, să spună că proiectul se realizează prin programul derulat de AFM și finanțat din Fondul pentru mediu.

Aceleași obligații apar și în modelul de contract de participare pe care instalatorul validat îl semnează cu AFM (anexa nr. 2), deci nu sunt simple recomandări, ci obligații contractuale.

De ce o reducere îți scade punctajul

Punctajul maxim e 100, împărțit în două jumătăți: capacitatea sistemului de stocare, cu 2,5 puncte pe kWh, și contribuția proprie (art. 19 alin. (4)). Partea de contribuție proprie se calculează ca raport între cât pui tu și finanțarea primită de la AFM, nu între cât pui tu și valoarea totală, cu un plafon de 50 de puncte. Ghidul are aici o scăpare de redactare, pentru că fraza introductivă spune altceva decât formula; am explicat-o pe larg în articolul despre cum îți crești punctajul.

Acum urmărește ce face o reducere, dar atenție la prag. Peste o valoare totală de 20.000 de lei, cea care decide e plafonul de 15.000. Dacă firma scade prețul, suma de la AFM nu are cum să crească peste plafon, deci ce scade efectiv e partea ta, iar contribuția proprie mai mică înseamnă punctaj mai mic.

Sub 20.000 de lei valoare totală decide regula de 75%: scade și partea AFM, contribuția ta rămâne 25% din total, raportul nu se mișcă, iar punctajul pe acest criteriu rămâne la minimul lui.

Cu alte cuvinte, în zona în care mușcă plafonul, reducerea nu te avantajează la selecție. Te dezavantajează. Poți verifica singur efectul în simulatorul de punctaj, modificând contribuția proprie și urmărind cum se mișcă scorul.

Momentul în care reducerea devine periculoasă

Ordinea din program creează problema. La înscriere declari o contribuție proprie, dar instalatorul se selectează abia după aprobare, în cele 90 de zile de la publicarea listei (art. 22 alin. (1)). Practic, la înscriere de regulă nu ai încă o ofertă fermă, deci declari o estimare.

Dacă mai târziu apare o reducere care coboară contribuția ta proprie reală sub cea declarată, intri fix în art. 26 alin. (8)-(10): AFM verifică valorile declarate, acceptă ca ele să fie egale sau mai mari, fără schimbarea punctajului, dar dacă sunt mai mici și duc la un punctaj inferior, nu decontează cheltuielile proiectului. Ce cifră declari și cum o estimezi prudent e explicat în articolul despre contribuția proprie și punctaj. Cazul invers, când prețul urcă după aprobare și finanțarea nu se suplimentează, e calculat pe cifre în articolul despre finanțarea care rămâne fixă.

Aceeași logică se aplică și capacității: dacă montezi o baterie mai mică decât ai declarat, efectul e identic. Detaliile sunt în articolul despre capacitatea declarată.

Cât avans are voie să îți ceară firma

Aici e a doua informație practică, ascunsă în anexe, nu în corpul ghidului. Instalatorul validat declară pe propria răspundere, în cererea de validare, că nu va cere beneficiarului un avans care să depășească valoarea contribuției proprii și, după caz, a cheltuielilor neeligibile. Aceeași obligație apare în contractul de participare și se repetă ca declarație la fiecare cerere de decontare (anexele nr. 1, 2 și 4, care fac parte integrantă din ghid, potrivit art. 35).

Tradus: firma poate să îți ceară în avans cel mult contribuția proprie, în care intră deja tot ce nu e eligibil, inclusiv invertorul hibrid. Nu are voie să îți ceară în avans și partea acoperită de AFM.

Dacă cineva îți cere toți banii înainte, promițându-ți că ți se întorc 15.000 de lei de la AFM, ai două semnale simultan. Primul, că încalcă o declarație dată pe propria răspundere. Al doilea, că nu a înțeles mecanismul: AFM virează banii instalatorului validat, în contul lui de trezorerie, nu ție (art. 26 alin. (4)). Ție nu ți se întoarce nimic, pentru că nu ai plătit tu acea parte.

Ghidul mai cere ceva, în aceeași zonă: instalatorul are obligația să încaseze efectiv contribuția proprie de la beneficiar. Nu poate fi iertată printr-o înțelegere de complezență.

Factura e proba

Programul are un singur punct în care promisiunea comercială se lovește de un înscris fiscal: factura.

Art. 5 alin. (3) cere ca suma acordată de AFM să fie evidențiată de instalator pe factura fiscală. Art. 25 alin. (1) detaliază ce apare distinct: valoarea totală a proiectului, cuantumul contribuției proprii, valoarea finanțării AFM, denumirea și principalele caracteristici tehnice ale sistemului, inclusiv capacitatea, numărul și data certificatului de racordare actualizat și locul de consum. Alineatul (2) impune și o mențiune explicită, cu suma suportată de AFM prin program.

Deci, indiferent ce scrie în ofertă, pe factură cele trei cifre trebuie să existe separat și să se adune. Dacă reducerea promisă a dispărut între ofertă și factură, sau dacă cifrele nu se potrivesc cu ce ai declarat la înscriere, ai un document cu care poți susține discuția.

Ce întrebi înainte să semnezi

• Cât e valoarea totală a proiectului și cât e partea mea? Cele două cifre, separat, în scris.
• Suma asta e cea care va apărea pe factură ca valoare totală? Dacă răspunsul e evaziv, întreabă din nou.
• Ce avans cereți și din ce se compune? Peste contribuția proprie, e o problemă.
• Invertorul hibrid intră în ofertă și cum e trecut? Cheltuielile cu achiziția, montajul și punerea lui în funcțiune sunt neeligibile și se suportă integral din contribuția proprie (art. 6 alin. (2)).
• Dacă ne înțelegem la un preț mai mic decât am declarat la înscriere, ce se întâmplă cu punctajul meu? O firmă care lucrează serios în program știe răspunsul.

Restul criteriilor de comparat între oferte sunt în articolul despre compararea ofertelor de montaj.

Ce nu spune ghidul

Nu spune cum anume trebuie prezentată o reducere ca să nu genereze confuzii. Nu există o formulă obligatorie, o ordine impusă a cifrelor sau un prag. Standardul e doar de rezultat: să nu se creeze confuzie. Și nu există în ghid o cale explicită prin care un client care vede o reclamă înșelătoare să sesizeze AFM.

La data acestui articol, sesiunea de înscriere nu e deschisă, iar data ei se stabilește prin dispoziție a președintelui AFM. La 16 octombrie 2026, AFM nu anunțase nicio dată de înscriere; luna octombrie fusese anunțată pe 11 septembrie, fără dată oficială.

Rămâne, în schimb, mecanismul contractual: obligațiile din art. 31 sunt reluate în contractul de participare, iar nerespectarea obligațiilor care derivă din ghid e tratată acolo drept caz de culpă, cu notificare, termen de remediere și, în final, posibilitatea suspendării contractului sau a recuperării sumelor decontate.